Datini și credințe românești

0

Bucatele la români

La țaran, hrana cea mai de căpitenie e „păpușoiul”, din acesta face mălaiul sau pânea de păpușoi coaptă în cuptor și mămăliga pe care o fierbe în toate zilele.

Din mămăligă se face „urs”, un boț rotund de mămăligă în mijlocul căruia pui brânză de oi și-l pui pe jaratec să se prăjască. Tot din făina de păpușoi se face se face la stână „balmușul”, o mămăligă rară, fiartă pe jintiță, în care, când se mestecă, pun unt. Balmoș se poate face și acasă pe smântână, – se mănâncă ca un fel de bucate cu lingura. Mămăliga se mănâncă cu orce mâncare, numai cât cu mâncare de făină se înțelege că nu.

Din bucăți de pâne de orișice făină, numai coaptă să fie, mai ales la nunți, când rămâne pâne multă, se face „brahă” care să bea. în satele din jurul Cernăuțului, se făcea înainte vreme la fiecare casă. Iar în orașele din Moldova, se aflau o mulțime de „brăhări” de la care își trag multe familii numele „Braha”.

O altă mâncare – băutură la români e „covașa”. Se cerne de cu seară prin sâtă deasă, de toate făinele în covată: de păpușoi, de sacară, de grâu, de hrișcă etc., se moaie cu apă caldă și să lasă până a doua zi să dospească; a doua zi se pune în budăi și se umple. Covașa ca să o facă bună, trebuie să fie cineva meșter să o potrivească din făină și din umplut. Pentru a o umple, trebuie să torni mai întăi o tingire de apă caldă numai „înfierată”, apoi alta „cu mărgele” (când face apa mărgele) și alta fiartă. Puțină se pune pe cuptor și până sara e gata, că altfel se face cum e borșul, iar sara se fierbe într-o caldare mare, ca să rămâie dulce. Apoi se pune iar în putină la răceală și, când trebuie, o încălzește ș-o mănâncă cu pâne sau cu malai, ca laptele, cu lingura. Mai ales se face covașa în post. Dară dacă vrai să faci cuiva o șotie, pui o mână de sare în covașă când dospește și curge toată pe cuptor, fuge ca laptele.

Vărzările sânt plăcinte de post, umplute în loc de brânză cu curechi, mac, ceapă etc.

„De plăcintă,

Gura-ți cântă.

De varzare,

Și mai tare”.

Alivencele se fac vara, când e frunza de curechi mare. Întocmai cum trebui să ai cârnați de Crăciun și pască de Paști, tot astfel și de Sfântul Petru trebuie să ai alivenci. Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu. Făina de păpușoi se opărește cu lapte, apoi se pune smântână, unt, o oală de chișleag scopt sau brânză, se pune mărunt tocat: marar, harpacică și știr roș și se amestecă înlăuntru să dea gust; se toarnă cu lingura pe frunze și se coc în cuptor. Când sunt gata se așază cu smântână fiartă și, după ce a întrat bine smântâna, se dau la masă: „Alivenci, plăcinte moi”.

culese de Elena Niculiță-Voronca

shanti spirit simbol 2 Dacă dorești să primești toate articolele și traducerile noastre, direct în inbox-ul tău, fără să te mai străduiești să le cauți… te invităm să te ABONEZI la noutăți.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.