Despre Dorinte – Poveste japoneza

0

Despre dorinte

DESPRE DORINTE – POVESTE JAPONEZA

 

A fost odata un om care taia piatra din stanca. Truda lui era istovitoare, muncea mult, dar leafa era mica, si nu era multumit. Oftand din cauza muncii lui grele, a strigat:

„Off, as vrea sa fiu bogat, ca sa stau tolanit pe un divan, imbracat in matase”.

Atunci, un inger a coborat din cer, spunand: „Esti ceea ce ai spus”.

Si omul s-a pomenit bogat, si era tolanit pe un divan, si strailele erau din matase. Iar regele tinutului tocmai trecea pe acolo, cu calareti inaintea calestii sale, si in spatele calestii erau de asemenea calareti, iar deasupra capului regelui era tinuta o umbrela de soare, din aur.

Cand bogatul a vazut asta, a fost ranit in orgoliu, deoarece lui nu-i tinea nimeni o umbrela de soare de aur deasupra capului. A oftat si a strigat: „As vrea sa fiu rege!”

Si ingerul a venit din nou, si a zis: „Esti ceea ce ai spus”.

Si s-a pomenit rege, si multi calareti calareau in fata calestii lui, iar in spatele calestii erau de asemenea calareti, si o umbrela de soare de aur ii era tinuta deasupra capului, iar soarele trimitea raze arzatoare si parjolea pamantul, astfel ca firele plapande de iarba paleau. Si regela s-a plans ca soarele ii ardea fata, si ca puterea acestuia o depasea pe a sa, si n-a fost multumit.

A oftat si-a strigat: „As vrea sa fiu soarele”.

Iar ingerul a venit si a zis: „Esti ceea ce ai spus”.

Si s-a pomenit soare, si si-a trimis razele in sus si-n jos, in dreapta si-n stanga, si a parjolit firele plapande de iarba, si chipurile regilor de pe pamant.

Si un nor s-a asezat intre el si pamant, iar razele soarelui au ricosat din el, iar el s-a maniat din cauza ca puterii lui i se impotrivea ceva. S-a plans ca norul il intrecea in putere, si n-a fost multumit. Si-a dorit sa fie nor, care era atat de puternic, iar ingerul a venit si a zis: „Esti ceea ce ai spus”.

Si s-a facut nor, si s-a asezat intre soare si pamant, si a oprit trecerea razelor, astfel ca iarba a crescut verde. Norul a plouat picaturi mari pe pamant, facand ca raurile sa se umfle, iar viiturile sa ia pe sus casele, si a stricat campiile cu puhoaie de apa. A dat peste o stanca ce nu ceda, si a azvarlit suvoaie mari de apa, insa stanca nu vroia sa cedeze. Si s-a maniat ca stanca nu ceda in fata puterii sale, si a strigat:

„Stancii acesteia i s-a dat o putere care o depaseste pe a mea. As vrea sa fiu stanca”.

Iar ingerul a venit din nou, si el s-a facut stanca, si nu s-a clintit cand soarele stralucea ori atunci cand ploua.

Si apoi a venit un om cu o sapa si o dalta si cu un ciocan greu, si a spart pietre din stanca, iar stanca a zis:

„Cum se poate ca omul asta sa aiba o putere care o depaseste pe a mea, si sa sparga pietre de la poalele mele?”

Si iar nu a fost multumit. A strigat: „Sunt mai slab ca el. As vrea sa fiu acel om.”

Si ingerul a venit din cer, zicand: „Esti ceea ce ai spus”.

Si era din nou spargator de piatra…

Si a spart pietre din stanca cu truda mare, iar leafa era mica – si a fost multumit.

***

Click pe imagine pentru detalii despre carte!

CLICK pe imagine!

About Mirela-Carmen

Scriitor, Content Marketing Strategist, Blogger, Reviewer de Carte, Inginer, Proiect Manager, Mama si Sotie.

Daca insisti sa crezi ca doar inotul este posibil, niciodata nu vei invata sa zbori, spune una din cele doua reguli favorite dupa care imi ghidez viata. 🙂

Visit My Website
View All Posts

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here