Mitologia incașă
Manco Capac, fondatorul Imperiului Incaș, dar și unul din oamenii care, conform unor mituri, au fost creați odată cu lumea.
În mitologia incașă, mitul creației lumii se bazează pe informațiile transmise prin iconografia și arhitectura civilizației Inca și pe cale orală de către oamenii băștinași ce au supraviețuit. Conform acestor informații, pentru incași, la începuturi, pământul era învăluit în întuneric. Apoi, din lacul numit Collasuyu (astăzi Titicaca), s-a înălțat zeul Viracocha (Con Tiqui Viracocha), aducând cu el câțiva oameni.
Zeul a creat soarele (Inti), luna și stelele pentru a lumina lumea. Din pietre, Viracocha a modelat mai mulți oameni, mai ales femei, pe care le-a creat deja însărcinate. Apoi zeul a trimis oameni în toate colțurile pământului. Însă a reținut cu sine un bărbat și o femeie la Cusco, „centrul lumii”.
Un alt zeu creator a fost Con, zeu ce avea forma unui bărbat, dar fără oase. Forța lui creatoare s-a exercitat asupra creării lucrurilor bune de pe pământ, care să satisfacă nevoile primilor oameni. Cu toate acestea, oamenii i-au uitat bunătatea și s-au răsculat.
Con s-a înfuriat și i-a pedepsit oprind ploaia și forțându-i să sufere din cauza setei. Zeul Pachacamac a venit în cele din urmă și l-a îndepărtat pe Con, apoi a transformat oamenii răsculați în maimuțe. Noul conducător al lumii a creat noi oameni, strămoșii celor de astăzi.
Întemeietorul primei dinastii a regatului Cuzco a fost Manco Capac. Într-o legendă, el a fost adus din adâncimile lacului Titicaca de către zeul soarelui Inti. În altă legendă, el este chiar fiul lui Viracocha. Cu toate acestea, oamenii de rând nu aveau voie să pronunțe numele lui Viracocha. De aceea s-au născut și legende alternative în legătură cu primul mare conducător al civilizației incașe.
Mitologia japoneză
Izanagi și Izanami înfingând halebarda fermecată în valurile oceanului primordial; Kobayashi Eitaku, 1885
În mitologia japoneză, mitul genezei este văzut ca un ritual erotic, iubirea fiind singura capabilă de a crea lumea.
Primii zei din panteonul șintoist au creat la începuturile timpului două divinități: una masculină, Izanagi, și una feminină, Izanami, și le-a însărcinat cu crearea lumii. Pentru a săvârși aceasta, ei le-au dat o naginată (un fel de suliță) fermecată.
Stând pe podul dintre cer și Pământ, Izanagi și Izanami au făurit prima insulă, Onogoro, cu ajutorul apei oceanului și a halebardei. Apoi cei doi au construit o columnă uriașă și, în jurul ei, un palat numit Yahirodono.
Izanagi și Izanami au ținut un ritual de împerechere, mergând în jurul columnei, iar când s-au întâlnit, Izanami a fost prima care a salutat. Acest lucru a fost nepotrivit, deoarece zeitatea masculină trebuia să vorbească prima. De aceea primii lor copii, Hiruko și Aawashima, nu au fost considerați zei de ceilalți, iar apoi au fost abandonați într-o barcă pe mare.
Izanagi și Izanami au reluat ritualul, iar de această dată Izanagi a salutat primul. Drept copii au avut un număr mare de zeități, printre care se numără cei opt Ōyashima, sau cele opt insule mari ale Japoniei antice. Awaji, Iyo (Shikoku), Oki, Tsukushi (Kyushu), Iki, Tsushima, Sado, Yamato (Honshu).
Mitologia mesopotamică
Marduk ucigând-o pe Tiamat, bunica sa
În mitologia mesopotamică, zeul demiurg a fost Marduk, fiind totodată zeu-suprem și stăpân al cerurilor, al furtunii și al fulgerelor.
Procesul creației a reprezentat în această mitologie o biruință asupra haosului și o instaurare a ordinii, dar și o jertfă, prin uciderea zeiței-dragon Tiamat.
Intrând în conflict cu această ființă monstruoasă, Marduk a trebuit să o doboare în luptă pe ea și pe cele unsprezece specimene de demoni, odraslele ei. Acești demoni aveau diferite înfățișări: centauri, oameni cu gheare de vultur, oameni-scorpion, sau ființe cu capete de leu și coame de taur.
Marduk i-a învins pe toți, cu ajutorul celorlalți zei, iar pe Tiamat a atacat-o singur. A ucis-o și i-a împârțit vastul trup în două, în cer și pământ. Suflarea monstrului a devenit ceață, saliva a devenit nori, cei doi ochi s-au transformat în cele două fluvii vitale civilizației mesopotamice, Tigru și Eufrat. Din sângele unui alt dușman al lui Marduk, Kingu, au fost creați oamenii.
Sursa: Wikipedia
