Realitatea despre minte si posibilitatile sale
Capitolul 1 – partea 2
Daca ne ducem cu gandul inapoi, departe, dincolo de inceputul a tot ce este format, suntem fortati sa tragem concluzia ca Universul trebuie sa fi fost creatia gandului.
Stiinta cunoaste ca pamantul nu s-ar fi putut forma singur.
Proprietatea principala a materiei este inertia, adica ea nu are puterea de a se misca prin ea insasi, in nici un fel.
Asupra materiei trebuie totdeauna actionat de catre o forma de energie din Univers, care nu este materie.
Gandul este produsul inteligentei; deci putem presupune ca inainte de a lua forma materia, trebuie sa fi fost o Inteligenta care a putut cauza aceasta condensare in forma.
Unii numesc aceasta Inteligenta, Dumnezeu.
Numele nu importa.
Faptul ca exista are importanta.
Aceasta Inteligenta actioneaza in doua feluri.
Mai intai ca o Inteligenta selectiva creatoare, care hotaraste ceea ce voieste sa se faca.
In al doilea rand, ca o Inteligenta ce se supune indeplinind directivele Inteligentei Creatoare.
Aceasta inteligenta secundara actioneaza totdeauna si integral ca Lege, avand toata cunoasterea necesara de a construi orice este facut, dar lucrand totdeauna dupa un model prestabilit, de la care nu are puterea de a se abate.
Daca s-ar putea abate, nu ar mai exista nici o lege in Univers si rezultatul ar fi HAOS. Universul este produsul unui Ganditor care gandeste matematic.
Acest Ganditor sau Dumnezeu, este indivizibil, unic, manifestarea Sa putand fi separata in trei parti, pentru a intelege mai bine cum actioneaza.
Avem, deci, un Dumnezeu unic, actionand pe trei planuri de vibratii.
Astfel, avem pe Dumnezeu ca Spirit, cea mai inalta si cea mai putin tangibila vibratie, dorind sa creeze un univers al formelor.
PENTRU SPIRIT, A DORI INSEAMNA A CREA.
Integrata in acest spirit, exista marea substanta amorfa a Universului, care ar putea fi pe drept numita corpul lui Dumnezeu.
Asupra acestei substante, caracterizata prin inertie, trebuie sa se actioneze de catre o forta din afara ei.
Este vibratia cea mai joasa si cea mai tangibila.
Prin urmare, Spiritul foloseste Mintea ca sa actioneze ca Lege, pentru a modela si forma Universul, materia densa, asa cum il cunoastem.
Vibratia mintii fiind mai mica decat cea a Spiritului, o face sa fie subordonata acesteia.
Vibratia Spiritului fiind mai inalta decat cea a materiei, face ca materia sa fie supusa ei.
Prin urmare, Dumnezeu ca MINTE, ar putea fi inteles ca vibratie de mijloc.
Astfel, Spiritul isi exprima vointa, iar Mintea se supune necontestat, modeland materia in forma conceputa si detinuta numai de Spirit.
Oricum, omul este in mic, ceea ce Dumnezeu este in mare, fiind si el, la randul lui, o trinitate similara.
Omul este material prin corpul sau si deci, Una cu Dumnezeu in cea mai joasa dintre vibratii.
Apoi, el este un ganditor, mintea lui facandu-l sa fie Una cu Dumnezeu pe planul mental si este spiritual, fiind Una cu Dumnezeu la nivelul cel mai inalt al vibratiei.
Este necesar, inainte de a aprofunda acest modus operandi al vindecarii, sa intelegem in mod clar, ca trupul omului este facut din marea substanta amorfa, care este materia prima a universului insusi, care a fost numit corpul lui Dumnezeu.
Prin urmare, corpul omului nu este deloc un lucru ticalos.
El este un templu sacru, in care salasluieste Spiritul si prin care Spiritul actioneaza, folosind Legea Mintii.
Este adevarat, corpul uman este de o vibratie mai joasa decat Spiritul sau Mintea, fiind mai dens, dar in acelasi timp este substanta spirituala si daca nu prindem in toata claritatea acest adevar, vom pierde mult din cunostintele necesare vindecarii.
Mintea omului este Mintea lui Dumnezeu.
Psihologul ne spune ca mentalitatea umana se imparte in doua nivele; nu doua minti, ci doua faze ale unei singure minti, numite fie constient si subconstient, fie obiectiva si subiectiva.
Mintea obiectiva a omului este Mintea ratiunii, a alegerii, a dirijarii si nu creaza atat de mult, cat dirijeaza activitatea creatoare.
Mintea subiectiva este mintea creatoare.
Este acea profunzime enorma a inconstientului, in care sunt depozitate toate amintirile gandirii si actiunii trecutului, care nu dispar, chiar daca nu pot fi rechemate in constient, dar care plutesc la suprafata, in vise si complexe.
Mintea subiectiva este aceea care duce diversele activitati ale corpului.
Nimic in Univers nu se poate desfasura fara minte si acest adevar este valabil si pentru corpul omenesc.
Mintea subiectiva este aceea care face inima sa bata, mentine procesul respirator al plamanilor, stimuleaza actiunea digestiva, dirijeaza transportul de energie nervoasa, mentine temperatura corpului si multe altele, pe care le indeplineste usor si fara efort.
Motivul pentru care mintea subiectiva a omului poate face toate acestea, este acela ca ea este, de fapt, o parte din Mintea Subiectiva Universala.
(Continuarea in Capitolul 1 – partea 3)
MINTEA TE POATE VINDECA – FREDERICK W. BAILES – ed.1978
Traducere din limba engleza
Daca doresti sa primesti toate articolele si traducerile noastre, direct in inbox-ul tau, fara sa te mai straduiesti sa le cauti… te invitam sa te ABONEZI la noutati.
