Prima dată la Bruxelles – de Adriana Elena Stanciu
FADE IN:
INTERIOR: Dormitor, noaptea
Camera roz, cu mobilier de copil. În dormitor, fetiţa doarme liniştit.
CUT TO:
CLOSE UP: Lada patului-locul de dormit improvizat pentru ARENA (mama,în jur de 38 de ani), până când copilul se va obişnui să doarmă singur. Ea doarme agitat şi visează.
CUT BACK TO:
SCENA 1:
INTERIOR: Sufragerie, noaptea
GABY, soţul ( în jur de 38 de ani, de inălţime şi greutate medie), privilegiat doarme în sufragerie, făra vise, liniştit.
LATER:
Sună ceasul. E ora 4 dimineaţa. ARENA se trezeşte, se spală şi se îmbracă. Îşi pune pachetul cu mâncare pentru 2 zile în geamantan. Acolo găseşte un bilet scris de odorul ei drag.
CUT TO:
CLOSE UP: Biletul- scris cu litere de tipar, cu roşu: “Te iubesc, mami!”. ARENA emoţionată pune biletul sub haine şi inchide geamantanul.
ARENA
(sensibilizată)
Puiuţul meu drag şi scump!
CUT BACK TO:
INTERIOR: Apartament – 5 dimineaţa
Soţul se trezeşte şi se pregăteşte de plecare.
Exterior: La garaj – 6 dimineaţa
ARENA şi soţul se întâlnesc cu EDUARD(25 de ani, înalt, brunet).
EDUARD
‘Noroc, Gaby!
‘Neaţa, Arena! Gata de drum? Ce face puiuţul?
ARENA
(veselă)
Doarme, ce să facă, măi Eduard?
Ţi-ai luat sacoul cu tine?
EDUARD
(cu ton scăzut)
Mda! L-am luat, ce să fac, mă pot pune cu fetele ăstea! E ăla pe care l-am purtat la nuntă la soră-mea! Aranjează-mi şi mie gulerul ăsta, că nu stă deloc bine sub geacă!
ARENA
Eu mi-am luat costum nou!Sîc! 1.000.000 de lei m-a costat! Şi ghete noi, sper să pot să merg cu ele!
Urcă cu toţii în maşină şi pleacă împreună cu Dacia Logan către aeroport.
Exterior: Aeroportul Henri Coandă – dimineaţa
Toţi coboară din maşină, băieţii dau jos bagajele.
Soţul
Drum bun! Să aveţi grijă acolo!
ARENA îşi sărută soţul şi pleacă către check in împreună cu EDUARD.
Interior: Aeroport – dimineaţa
ARENA şi EDUARD aşteaptă îmbarcarea. ARENA scoate aparatul de fotografiat şi-i face o poză lui EDUARD.
ARENA
Asta ca să ai amintire de la prima călătorie cu avionul!
Aoleu! E interzis fotografiatul! Eduard, fă-mi şi mie o fotografie, repede!
ARENA
EDUARD, vreau să fumez o ţigară. Hai până la bar să vedem cât costă o cafea!
EDUARD
E 150.000 de lei!
ARENA
Atunci fumez la Bruxelles!
Dispecera (V.O)
Pasagerii pentru zborul 307 sunt invitaţi pentru îmbarcare!
Interior: În avion – dimineaţa
ARENA
Eu vreau să stau la fereastră!
EDUARD
OK!
Pasagerii ascultă instrucţiunile de zbor. Avionul decolează. Se aprinde beculeţul verde. Program de voie. EDUARD şi ARENA nu au stare. Căştile pentru muzică de pe locul Arenei nu funcţionează.
EDUARD
Hai, ia-le pe ale mele! Facem poze?
EDUARD ia aparatul. Îşi fac o fotografie împreună. Amândoi privesc încântaţi cerul. Sunt ca doi copii care se bucură atunci când primesc un cadou frumos. EDUARD fotografiază.
EDUARD
Uite munţii!
ARENA
Acum am ajuns la Budapesta! Uite, Asta e Dunărea!Nu?
Ceilalţi pasageri stau liniştiţi. Unii dorm, alţii citesc.
Începe să se servească masa.
ARENA
Hm! E omletă, nu-mi place, dar mi-e foame!
După masă entuziasmul s-a mai miscorat.
EDUARD
Să ne fie de bine! Eu scot laptop-ul! Mai scriu ceva cod pentru aplicaţie!
ARENA
Şi eu voi studia un pic materialele pe care le-am pregătit pentru conferinţă. După aceea discutăm despre, da?
EDUARD
OK, Arena!
În avion încep turbulenţele. Arenei îi este un pic teamă şi inchide ochii.
ARENA
(făcându-şi curaj)
Mai e un pic şi ajungem! Doamne ajută!
EDUARD priveşte pe fereastră.
EDUARD
Discutăm despre materiale?
ARENA
Nu mai pot acum, când ajungem la hotel!
EDUARD
(zâmbind)
OK!
Atmosfera se linişteşte. În sfârşit avionul aterizează.
INTERIOR: Sala de bagaje – ziua
Cei doi îşi recuperează bagajele, işi fac câte o fotografie în faţa unui panou cu harta oraşului şi se îndreaptă spre tren.
INTERIOR: Casa de bilete – ziua
La subsol, un hol aproape gol. În faţa casei de bilete 3 persoane. ARENA rămâne cu bagajele în centrul holului, la 2 metri de casă de bilete, cu spatele la o coloană de susţinere, iar EDUARD se asează la coadă. În momentul în care ajunge la ghişeu, ARENA lasă bagajele şi face 2 paşi către casa de bilete.
ARENA
Eduard, să iei cartelă pentru 3 zile!
Apoi se întoarce la bagaje, fără ca să observe că rucsacul în care era laptop-ul a dispărut. EDUARD vine cu biletele.
EDUARD
Am luat! Arena unde e ruscacul?
ARENA
(îngrozită)
Nu mai e! Ce facem acum? Eu nu am văzut pe nimeni!
Amândoi rămân înmarmuriţi, uitându-se unul la altul.
ARENA
(Îşi simte capul greu. Spune în gând:)
Doamne, adu-ne laptopul înapoi!
EDUARD
(stăpân pe sine)
Arena, tu stai aici. Eu mă duc să văd ce pot să fac! Şi să nu te mai deslipeşti de bagaje! Ai mare grijă!
El pleacă. Arena speriată stă lipită de bagaje. Îşi scoate telefonul mobil, care din nefericire nu are semnal.
INTERIOR: La metrou – ziua
Eduard aleargă. Metroul e ca un labirint. Ghidat de întuiţie alege să o ia la dreapta, coboară scările şi ajunge pe un peron în care trenul se pregătea să plece. Zăreşte rucsacul pe un scaun. Urcă repede în vagon şi se îndreaptă spre rucsac. Lângă rucsac doi negri. Repede şi cu curaj ia rucsacul.
EDUARD
(vorbeşte în engleză)
E rucsacul meu! Chem poliţia!
NEGRUL
(tânăr, 20 de ani, nedumerit răspunde)
Nu ştim engleza! Spaniola!
EDUARD
(cu glas răstit şi nervos, în engleză)
Cum nu stiţi engleza? De furat stiţi? Chem poliţia, firaţi ai dracului de coloraţi!
Negrul
(vorbeşte în engleză)
Nu noi am furat, un muciacios mic!
Trenul se opreşte în următoarea staţie, iar EDUARD pleacă cu rucsacul, negrii rămân în vagon.
Arena încerca se uita disperată la telefonul fără semnal.
EDUARD
Ce faci, Arena?
ARENA
(bucuroasă)
Bravo! Cum ai reuşit?
Vezi, că există un Dumnezeu, măi Eduard!
EDUARD
(sceptic)
Care Dumnezeu?
Cu moralul din nou ridicat pleacă împreună spre metrou. Nici unul nu mai scoate un cuvânt.
ARENA
(în gând)
Trebuie să casc ochii mai bine în jur!
EDUARD
(în gând)
Ce proşti mai sunt şi hoţii ăştia de la Bruxelles!
INTERIOR: La ieşirea din metrou – ziua
Ieşirea din metrou se află într-o intersecţie. Lângă ea o linie de tramvai. Arena scoate din geantă harta oraşului şi i-o dă lui Eduard. El o studiază şi stabileşte pe unde trebuie să meargă înspre hotel.
INTERIOR: La primul hotel, la recepţie – după amiaza
EDUARD
(vorbeşte în engleză)
Buna ziua! Avem rezervare pentru două camere single, o noapte.
RECEPŢIONERUL
(foarte amabil, analizează voucherele)
Actele dvs., vă rog!
Vă rog să completaţi formularele acestea. În plus trebuie să lăsaţi o garanţie de 50 EURO fiecare.
EDUARD
(mirat)
Dar la rezervare nu s-a specificat acest aspect?
ARENA
(vorbeşte în limba română)
Asta că suntem români, nu? Dă-I o dată ca să ne cazăm mai repede. Mi-e o foame!
Hotelul e de 4 stele. Interior draguţ cu holuri foarte înguste. Cei doi ajung la camere. Fiecare intră în camera lui. Îşi scot mâncarea din bagaj şi se întălnesc să mănânce la Arena în cameră.
INTERIOR: camera Arenei – după amiaza
Camera de fumători, pereţii sunt cam neîngrijiţi, se vede că nu a fost renovată de mult timp. Televizorul e deschis. Pe ecran scrie Welcome! Măcar atât! În cameră mobilier simplu, o măsuţă, 2 fotolii, un pat destul de mare, un lampadar, o noptieră şi o veioză. Aplice pe pereţi. Pe noptieră un pix, o agendă şi un telefon. Pe televizor pliante care informează că internetul şi televizorul se plătesc separat.
ARENA
Poftă bună! Ce bune sunt clătitele de la tine!
EDUARD
Le-a făcut mama prietenei mele!
ARENA
Ne-am luat mâncare pentru o săptămână la noi!
Amândoi mănâncă cu poftă. Apoi, Arena strânge masa.
EDUARD
(dezamăgit)
N-avem nici internet gratis!
ARENA
(resemnată)
Asta e!
Ce facem? Ne schimbăm şi mergem să găsim locaţia pentru conferinţă?
EDUARD
Aprobat! Şi facem şi turul oraşului. Diseară revizuim materialele pentru discuţia de mâine.
ARENA
Eu vreau să mergem cu Hop on Hop off! Am citit eu pe internet că ajunge până la Atomium. Şi îl vizităm. Oricum nu avem prea mulţi bani ca să putem vizita şi altceva. Apoi ne întoarcem pe jos şi aşa vedem aproape tot oraşul. Facem şi fotografii. Superb!
EXTERIOR: În oraş-după amiaza
Oraşul e în mare parte în renovare. Afară e plăcut. Aerul nu este poluat. Oamenii liniştiţi se întorc de la serviciu. Străduţele sunt curate. Maşinile nu sunt parcate pe trotuar. Nu e aglomeraţie mare. Cerşetorii stau în genunchi pe trotuar, cu capul în jos şi cu un mic pahar pentru bani în faţa lor. Vine un Hop on Hop off. Arena şi Eduard urcă în autobuz. Începe turul oraşului.
ARENA
Imi place oraşul!
Stilul vechi se păstrează aici!
Te rog, fotografiază tu!
Eduard ia aparatul şi face multe fotografii, în timp ce fiecare aude în căşti descrierea locurilor pe unde trec.
EDUARD
Uite Atomium-ul! Aici coborâm.
Eduard cumpără biletele de intrare. E multă lume.
INTERIOR: Atomium – după amiază
Ei urcă cu în lift cu un grup de 9 persoane. De sus din Atomium se vede tot oraşul.
ARENA
(în sfârşit liniştită)
Eduard, priveliştea asta m-a reîncărcat cu energie!
Îmi place oraşul ăsta.
EDUARD
(indicând scările rulante)
Haide pe aici!
ARENA
(veselă)
OK, tu eşti şeful!
Busola e la tine!
EXTERIOR: în oraş – seara
Vizita se termină. Plimbarea continuă 12 staţii cu tramvaiul, după care pe jos până la hotel. Clădirile au arborat steagul roşu, galben,negru. Aproape s-a înnoptat. şi peisajul e mirific. Oraşul e plin de lumini şi vitrine frumos decorate. E pregătit de sărbătorile de iarnă.
ARENA
Ce patrioţi sunt oamenii ăştia! Ai văzut, aproape peste tot sunt steaguri la ferestre, balcoane!
EDUARD
Poate e vreo sărbătoare naţională!
Arena se opreşte în faţa vitrinelor. Se bucură ca un copil şi merge mai departe.
EDUARD
Hai, lasă-le! Să mergem, e târziu!
INTERIOR: Hotel – noaptea
Arena şi Eduard ajung la hotel. Urcă spre camerele lor. Pe hol lumina se aprinde doar atunci când le detectează prezenţa.
INTERIOR: Camera lui Eduard – noaptea
Atmosferă de studiu intens.
ARENA
(obosită)
Problemele pe care le pui tu vizavi de grupurile de utilizatori, securitate sunt ok. Mâine ridici mâna.
EDUARD
(vivace)
OK! Şi tu referitor la ActiveX-ul ăla! Sunt bune şi celelalte observaţii! Hai, acum la culcare! Eu mai lucrez un pic, nu mi-e somn.
ARENA
(căscând)
Noapte bună! Să pui telefonul să sune!
EDUARD
Noapte bună!
Şi tu la fel!
EXTERIOR: Strada unde se află clădirea în care are loc conferinţa – după amiază
INTERIOR: Clădirea conferinţei – după amiaza
Arena şi Eduard coboară fericiţi pe scări. Participarea lor a fost cu succes.
EDUARD
Bravo, Arena!
ARENA
(ştrengăreşte)
Merci, merci! La fel! Mi-a zis mie cineva că românii sunt deştepţi. Hei, căpitane, încotro acum?
EDUARD
(intristat)
Mutăm bagajele la celălalt hotel!
ARENA
Şi apoi, mâncăm!
Ura!
INTERIOR: La al doilea hotel, la recepţie – după amiaza
EDUARD
(vorbeşte în engleză)
Buna ziua! Avem rezervare pentru o cameră double, o noapte.
RECEPTIONERUL
(negru, foarte amabil, analizează voucherele)
Actele dvs., vă rog! Poftiţi cheia!
EDUARD
(vorbeşte în engleză)
Mulţumim!
ARENA
Aştia nu ne-au mai cerut garanţie!
Hotel de 4 stele. Camera la ultimul etaj,pentru nefumători. Liftul e mic.Două persoane cu bagaje sunt tare înghesuite. Scârţie. Camerista e tot neagră. E ca în filmele horor.
INTERIOR:camera de hotel – după amiaza
EDUARD
Ce hotel mai e şi ăsta! De 4 stele în nici un caz. Are doar 4 etaje şi 8 camere!
ARENA
Nici gunoiul nu l-au dus! Nesimţite ciorile ăstea! Eu am început să devin rasistă. Până acum nu am avut nimic cu negrii şi uite ce păţim acum. Patronul o fi tot negru?
Mâncăm repede şi plecăm la cumpărături!
EDUARD
OK!
EXTERIOR: O stradă lungă cu multe magazine – spre seară
ARENA
Totul e scump aici!
Dacă nu le cumpărăm celor de acasă ceva, se vor supăra.
EDUARD
Şi eu trebuie să iau ceva pentru prietena mea. Un hanorac frumos.
ARENA
Mai bine ceva sexy! Uite acolo, în vitrina aia.
EDUARD
Nu poartă ea aşa ceva!
ARENA
Dacă zici tu! Eu m+am gândit. Iau dulciuri de la GB pentru fetiţa mea şi bere belgiană pentru Gaby.
Diseară bem şi noi o cutie, nu?
EDUARD
Da, Arena!
EXTERIOR: Strada care duce către hotel – noaptea
Lumini peste tot. E feeric, atmosferă de sărbători. Lipsesc doar zăpada.
INTERIOR: Camera de hotel – noaptea
Arena şi Eduard sunt foarte obosiţi. Mănâncă şi beau bere belgiană.
EDUARD
Mie nu-mi place! Ţie?
ARENA
E mai dulce ca a noastră. Nici eu nu mă dau în vânt după ea. Hai noroc!
EDUARD
Eu dau un telefon acasă, şi mai lucrez un pic pe calculator.
ARENA
Separă paturile, eu mă duc să fac un duş! Mă dor toate şi pic de somn!
Camera e grena, mică. Geamul are o privelişte către nişte ziduri în formă de U. E sinistru. Eduard separă patul matrimonial, apoi îşi deschide laptopul. Arena se culcă.
EDUARD
ARENA, trezeşte-te!
Auzi, parcă aleargă cineva pe acoperiş.
ARENA
Ai dreptate! Dă telefon la recepţie şi întreabă ce se întâmplă!
EDUARD
(disperat, vorbeşte în engleză)
Alo! Fiţi amabil, ce se întâmplă pe acoperiş?
RECEPŢIONERUL
(calm)
Ce să fie! Se plimbă vecinii noştri pe acoperiş.
ARENA
Cum? Poate şobolanii!
EDUARD
(enervat)
Eu nu pot să adorm.
ARENA
(somnoroasă)
Noapte bună!
Arena adoarme, Eduard se tot chinuie. Zgomotele se aud într-una. Parcă cineva face un du-te vino pe acoperiş. Se aude şi un râcâit de şoricel. Eduard se ridică brusc din pat şi aprinde lumina.
EDUARD
(vorbind repede şi tare)
Arena, Arena trezeşte-te! Avem şi şoareci în cameră!
ARENA
Mi-e somn!Eu scrâţnesc din dinţi noaptea, atunci când sunt prea obosită. După ce adorm din nou, ascută mai bine şi vezi că eu sunt şoarecele!
Culcă-te şi tu! Mâine ne trezim devreme.
Daca doresti sa primesti toate articolele si traducerile noastre, direct in inbox-ul tau, fara sa te mai straduiesti sa le cauti… te invitam sa te ABONEZI la noutati.
