Bucataria unui Varsator

Poate ca nu ai aflat inca, dar traim in vreme de razboi. Se anunta, chestia asta, in fiecare zi, la stiri. Razboi culinar, evident.

Toata lumea se razboieste cu toata lumea.

Marile restaurant cu micile bodegi. Terasele cu fast-food-urile. Marile corporatii, americanii cu chinezii, indienii cu turcii si te mai miri cati luptatori culinari mai exista.

Care mai de care te imbie sa degusti, sa gusti si sa devii consumator frecvent, pasionat si fascinat de tot felul de burgeri, shaorme (ups… asta-mi place si mie, recunosc), etc, etc.

Invazie mare, mon-cher.

Si ce sa faca saracii romani in aceste conditii?

Evident ca, majoritatea se lasa cuceriti.

Dar, am si vesti bune.  Mai exista si dizidenti.

Mai exista inca niste fiinte care prefera linistea si sanatatea bucatariei de acasa.

Ca de exemplu, familia mea.

Astia suntem, astia defilam.

Precum defila bunicul in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, cand, alta treaba nu avea decat sa fie general de armata.

La frontiera, ca sa fie treburile si mai pasionale.

Iar bunica, sa nu se plictiseasca, isi petrecea vremea in bucatarie.

Nu ca n-ar fi avut intendenti si cameriste.

Avea, dar…. bucataria ei era sacra. Nimeni nu avea dreptul s-o invadeze. Doar ea si cateodata, suita regala, de cate ori veneau pe front in inspectie.

Ei bine… nu prea ii baga in bucatarie, ca mai avea si alte camere.

Dar… categoric… devenea foarte amabila daca vreunul dintre musafiri isi exprima dorinta de a cerceta zona cu pricina.

Nu avea carti de retete culinare, dar avea “tone” de caiete pe care isi nota retetele… mostenite, auzite sau inventate.

Si culmea… scrise chiar de general. Pasamite era si el gourmand.

S-au cam piedut aceste retete, dar… unul din caiete… unul imens a fost salvat. Si acela se afla in posesia mea… ca asta-i rolul unui mostenitor.

Astfel incat, declar sus si tare, ca sunt in masura sa scriu despre bucatarie.

Na! Asta, asa, ca sa nu avem discutii pe viitor.

La noi toti sunt talentati. Unul mai talentat ca altul.

Si tocmai de aceea, pe mine m-a “lovit” nu talentul, ci genialitatea. Culinara, evident.

Am si exemple, ca sa nu credeti ca ma laud singura.

Ma lauda si altii.

Parol.

Sunt nu doar expert in bucatarie, dar am si brevete de inventator.

Ca de exemplu… reteta de oua fierte “a la Mirela”. Ce? Nu ai auzit de ea?
Ei bine, bine… ma las convinsa si o scriu aici.

Se ia un ibric si se pun doua oua in el. Scufundate in apa, evident. Se pune totul pe foc, se inchide usa bucatariei si se merge la calculator.

Poate chiar se navigheaza putin pe apele involburate ale facebookului ca tot e la moda chestia asta.

Dupa un timp… o vreme… sau cum vreti sa numiti scurgerea timpului… se “ciulesc” urechile ca sa fii pe faza cand vecinii… asta daca stai la bloc… incep sa faca galagie.

Si… surpriza nu se lasa asteptata. Se aud zgomote ciudate, de parca cineva se bate ca-n filmele cu cativa Bruce Lee. Sau, de parca ruleaza la tv cateva filme cu impuscaturi, toate odata. Ori mai bine spus cu bombe… ceva gen Rambo al nu stiu catelea, care alerga pe un camp de orez, cu vreo 30 de ani in urma (orez pe care cred ca vroia sa-l culeaga, sa-l duca in bucatarie), in linie dreapta ca doar nu era sub influenta lui Bachus.

Si trageau unii dintr-un elicopter, cu AG-ul (sau cum s-o scrie) in el.

Domnule ce scena! Cat realism! Bomba langa bomba trageau aia. Dar zau daca vreunul il atingea pe Rambo al nostru.

In fine… te dumiresti tu ca vecinii se intrec cu gluma. Si-ti vin pe buze niste cuvinte neaose romanesti. Si bombani tu, de dulce, la adresa vecinilor o vreme.

Aia… nu si nu. Nici gand sa se opreasca.

Si la un moment dat, in mijlocul exploziilor de galagie, ti se pare ca parca… doar parca… in casa miroase ciudat. Injuri alta vecina care deobicei gateste folosind cateva arome ciudate.

Si brusc, iti amintesti de oua. Te repezi in bucatarie, dand cu usa de pereti, si ce sa vezi?

A disparut ibricul de pe foc. In locul lui e o chestie… pare ca are forma de ibric dar… e rosu transparent. Adica, probabil ca se afla fix in punctul de dinaintea topirii aliajului din care ibricul fusese confectionat.

De ouale tale… nici vorba sa gasesti ceva. Dar, ciudatenia este ca niste chestii amorfe invadasera bucataria familiei. Lasasera invadatorii nostri urme peste tot, pe mobile, pe podea, pe geamuri…

Acela a fost momentul in care pentru ultima oara mi s-a acceptat prezenta in bucatarie in chip de “Master Chef”.

In schimb, mi s-au permis in viata alte actiuni si titluri de “master”. Recunoscute oficial de familia mea.

Si tocmai datorita acestei recunoasteri (sau doar sa nu ma mai auda lamentandu-ma), doar eu am dreptul sa ma ocup de decoratiuni prin casa. Decoratiuni interioare, si evident, decorarea mesei.

Si ca sa nu las subiectul nefundamentat, promit ca la cerere sa pun la dispozitia curiosilor, chiar si dovezi.

Dar nu astazi… pentru ca de felul meu sunt secretoasa si ca atare, pastrez totdeauna cativa asi in maneca. Cativa, evident, ca doar nu ma incurc cu celebrul si singularul “as din maneca”.

Si cum eu nu fac niciodata ceva pe jumatate, mi-am suflecat manecile (alea cu asii) si am inceput studiul. Si am studiat, am studiat, pana cand, am priceput si cum e cu feng-shui-ul. Si cu astrologia. Ca deh… un Varsator care se respecta, le cam stie si pe astea doua.

Aaaa… am uitat cumva sa va spun ca sunt Varsator get-beget?
Ei bine, sunt. Si nu doar eu. Familia mea se afla in plina Era a Varsatorului.

Dupa cum probabil stiti, Varsatorii sunt putin mai aerieni… dar astia din familia mea, sunt pamanteni convinsi.
Noroc cu mine ca echilibrez balanta.

De curand am cumparat ceva pamant cu gandul sa ne construim o casa. Cum-necum, a cazut in sarcina mea sa ma ocup de schite.

Schite ce, evident, le vom da spre proiectare unei firme specializate… ca eu ma ocup cu alte chestii ingineresti.

Nu multa vreme a trecut, pana cand, peste o suta de schite au fost gata.

Si evident, in mijlocul atator schite, am deja idee despre cum va arata bucataria spatioasa gen “INSPIRING COMFORT”.

Bucataria de vis… deocamdata. Dar, va avertizez. Un adevarat Varsator, are vise de scurta durata. Pentru ca ele, intotdeauna, fara exceptie, devin realitate.

Precum albastrul cerului si a apei cu care Varsatorul este atat de conectat… tot asa, bucataria mea de vis este albastra. Culoarea asta, nu doar ca ne aduce noroc, dar ne si elibereaza de stres si ne inspira.

Si poate ca nu o-i fi eu vreun faimos bucatar, da’mi place sa mananc. Si categoric, vreau ca Varsatorii cu talente culinare din familia mea, sa aiba toate conditiile pentru a pregati preparatele ce-mi vor desfata papilele gustative.

Doar ca… o micuta problema apare alegand culoarea albastra ca element dominant in bucatarie.

Toata lumea stie ca bucataria (care face parte din cele trei zone extraordinar de importante intr-o casa… celelalte doua fiind dormitorul matrimonial si baia, dupa unele surse… desi eu pun pe locul unu intrarea principala in casa) este, din punct de vedere energetic, asociata elementului foc. Iar focul, categoric nu se intelege prea bine cu apa (ce este reprezentata de culoarea albastra).

Se spune chiar ca sanatatea si norocul familiei depind de statutul energetic al bucatariei. Evident ca, acest lucru era foarte adevarat in vremurile trecute, cand elementele naturii erau folosite la modul rudimentar. In zilele noastre, bucatariile moderne nu se supun in totalitate vechilor reguli stricte Feng-Shui.

Bucataria este o zona a casei in care, toate cele cinci elemente se regasesc. Datorita dotarilor (in care, flacara deschisa a fost inlocuita aproape total), este mult mai usor sa echilibrezi aceste elemente.

Bineinteles ca, voi evita cu desavarsire vopsirea tavanului cu albastru. Se spune ca… iar ratiunea imi spune ca e si adevarat… apa ajunsa la potentialul sau maxim de inaltime, incepe sa se scurga sub influenta acceleratiei gravitationale si distruge totul in calea sa.

Din anumite considerente personale, bucataria noastra… bucataria albastra… spune un “nu” hotarat notiunii de open-space. Acest lucru ne va da sansa de a folosi la maxim, toti cei patru pereti pe care, in mod normal, ii are o incapere.

Dupa ce am sucit pe toate partile multiple variante pentru schitele viitoarei case, am hotarat ca bucataria sa se afle in partea de nord a casei. Stravecehea arta si tehnica Feng Shui, spune ca directiile favorabile pozitionarii unei bucatarii sunt Est, Sud-Est, Nord-Est si Nord… astfel ca suntem in parametrii normali din acest punct de vedere.

In ceea ce privesc decoratiunile interioare ale aceste incaperi, a trebuit sa analizez pozitionarea mobilierului principal, fata de elementul caracteristic al bucatariei. Focul… reprezentat cel mai bine de aragaz si cuptor.

Astfel ca, am hotarat ca acesta sa fie de un albastru nu foarte pronuntat, pentru a nu “da focului senzatia” ca este atacat. Asa incat, sper ca cele doua elemente sa faca pace si sa traiasca fericite impreuna, pana la adanci batraneti.

Dar ceea ce trebuie sa stie oricine, nu doar un Varsator, este ca aragazul si cuptorul nu trebuiesc pozitionate cu fata spre chiuveta. Acest lucru ar aduce blocaje si conflicte.

Insa, o sa am mare grija sa montez chiuveta in fata sau cat mai aproape de fereastra. Asta pentru ca, Varsatorul care va hotari sa spele vasele, sa isi bucure privirea cu privelistea de afara.

Trebuie sa recunosc ca… desi nu a sosit inca momentul achizitionarii mobilierului si a ustensilelor de bucatarie, deja am inceput sa fac “sapaturi” in lumea shopping-ului online.

Pentru ca… in cazul in care nu stiti inca… personal sunt de o comoditate fantastica si categoric prefer sa fac cumparaturi doar dand un click pe mouse-ul din dotare.

Acum… cred ca va asteptati deja ca, date fiind conditiile cromatice pe care mi le-am propus sa le impun, gasirea sa fie ingreunata.

Ei bine, aveti dreptate. In mare masura.

Am cautat in lung si-n lat ca sa gasesc un singur furnizor care sa-mi satisfaca cerintele. Dar, dupa cum spuneam mai devreme… un Varsator transforma destul de usor un vis in realitate.

Astfel ca… nu mare mi-a fost uimirea cand intr-un final am gasit ce cautam.

Cu alte cuvinte… o simfonie albastra pentru bucataria unui Varsator.

Ustensile de bucatarie, mese si scaune de bucatarie, tacamuri, oale, tigai, farfurii, boluri… toate noi, pentru ca am o idee fixa. La casa noua, trebuie ca totul sa fie nou. Ei bine… aproape totul. Dar, bucataria este zona care e musai sa nu aiba vechituri.

Parca am mai spus… asta sunt, asta defilez.

Si cum nu ma multumesc cu putin aproape niciodata, am facut sapaturi adanci pana am gasit o masina de gatit cu 3 cuptoare, albastru pastel. Surpriza mare… in acelasi magazin online.

Este o masina de gatit mixta, care ofera un spatiu mare de gatire, are plita cu aprindere automata, gratare din fonta si nu mai putin de 7 arzatoare si, dupa cum ii spune si numele, 3 cuptoare.

Nici la categoria mese si scaune de bucatarie nu am avut probleme. Inca nu am hotarat ce sa aleg intre masa rotunda triad/bleu nature avand un design caracteristic nu doar placut dar si util, consola Ashme large sky/blue realizata din lemn de frasin, potrivita oricarui decor, consola Lilli large dark turquoise, o piesa de mobilier foarte utila si care nu ocupa mult spatiu si masa Planet Blue, cu variante rotunde si dreptunghiulare fabricate din placaj de lemn de mesteacan lacuit.

As inclina spre ultima, dar… si prima imi face cu ochiul destul de des.

Si evident ca as folosi o fata de masa multicolora, ca sa mai sparg monotonia de albastru. Poate o fata de masa Malmo, din bumbac, a carui imprimeu imi mangaie privirea.
Nici la capitolul scaune nu am hotarat inca, dar din multitudinea de modele gasite in acelasi magazine online, am selectat pentru “batalia finala” cateva modele de scaune de bar din lemn de stejar, de fag, cateva modele de scaune pentru mese normale, in stil scandinav, din lemn si stofa.

Nici farfuriile, canile, bolurile nu au ramas mai prejos si am reperat cateva piese pe care cu siguranta le voi folosi in bucataria albastra. Bolurile decorative rustice, bolurile decorative Sunrise Blue, seturi de farfurii de supa Doppio Blue, seturi de boluri de servire si tava Royal, toate din colectia Flirt.

Si ca sa punem o pata de culoare in bucataria albastra, cred ca ar arata bine un cantar digital Slim cu buline, set de placi din sticla de protectie Dotty, recipient de depozitare Colibri, manusi de bucatarie Grain House, Jamie Oliver, confectionate din bumbac indian, set de taietor si tocator Leo Line din otel si bambus sau un tocator de bambus turcoaz, set de cutite si accesorii Black, Studio Line de la BergHOFF Studio si un set de tacamuri Everyday cu 24 de piese, Jamie Oliver.

O atentie deosebita voi acorda peretilor, nu doar pentru a echilibra paleta colorostica ci si energiile celor cinci elemente. Evident ca voi prefer picturi cu fructe si vegetale, care vor intensifica senzatia de abundenta si sanatate a celor aflati in bucatarie.
Un tablou de sticla Glasspik Peppers sau Kawa, ar arata minunat. Sau, poate sa aleg ceva cu cafea. Varsatorii din bucataria albastra sunt adoratori declarati ai cafelei. Ei… mai bine le iau pe toate trei si gata! Zau ca e greu sa aleg.

Ei… si am ajuns la preferatele mele! Am cautat mult si bine pana am gasit minunatiile acestea. Seturi de oale cu capac Emerald de culoare turqoise, set de oale cu capac Kobalt, set de oale cu capac Royalblau si tigaia ceramic Aquamarine… ar arata minunat in bucataria mea de vis. Deja salivez doar imaginandu-mi ce minunatii culinare vor fi preparate in aceste seturi.

Dar, sa nu uitam de accesoriile necesare iluminatului. Bucataria este unul din locurile in care e mandatoriu ca iluminatul sa fie desavarsit.

O plafoniera Tender ar imbogati designul bucatariei cu un design realizat din linii originale si un material de exceptie. Sau poate o moderna si stilata plafoniera Titti. Dar ce sa spun despre plafoniera Octopus? Si daca la acestea de mai sus adaug si plafoniera Flower… zau ca-mi vine sa construiesc patru bucatarii ca sa le folosesc pe toate.

Dar nici nu hotarasem eu bine ce plafoniere sa aleg, cand privirea mi-a cazut pe colectia de covoare Standard, inspirata din decorul Persian avand accente tribale, special concepută pentru a completa orice decor modern. Covoarele Karen Blue, Wilton, Ethnic multicolor, Focus Navy Blue, Wilton si Kamal Navy Blue, Wilton, sunt doar cateva dintre cele care… care… aproape m-au facut sa invidiez pe oricine le poseda. Dar, ca sa echilibrez iar ceva balante, am hotarat sa ma invidiez inclusiv pe mine. Evident, din acelasi motiv de posesie.

Si ca sa nu mai lungim lista obiectelor cu care o bucatarie de Varsatori ar trebui utilata, o sa mai mentionez ultima piesa. O canapea extensibila Edge Velvet Unfinished Blue, a carei cadru este realizat din lemn de pin, husa din catifea, iar umplutura saltelei din amestec de lana si spuma.


Ei… poate te intrebi ce sa caute o canapea in bucatarie.
Iti destanui imediat.

Pentru ca, sper ca in bucataria mea de vis, Varsatorii din familie nu ma vor mai cosidera un pericol public si ma vor lasa sa stau pe canapeaua in care voi citi cartea preferata, in timp ce toate simturile imi vor fi invadate de aromele imbietoare la care ei “mesteresc” de zor.

Si… ca sa nu spuneti ca nu imi las imaginatia sa zboare… langa canapea, mascata astfel incat doar eu sa stiu, sa fie o scara ce urca intr-o camera secreta… in care sa ma ascund.

Sa stau acolo si sa-i privesc pe Varsatorii mei dragi, sa veghez asupra lor intocmai ca un dirijor ce are grija de membrii orchestrei sale, pentru ca Simfonia Albastra sa se faca auzita peste mari si tari.

***

Note:
• Sursa imagini si documentare: Somproduct.ro
• Articol scris pentru SuperBlog 2018, proba 3

5 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.