Se spune că taoismul este singura religie chineză “adevărată” – Budismul a fost importat din India, iar Confucianismul este în principal filozofie. Conform tradiției, fondatorul Taoismului a fost un om cunoscut ca Laozu (Laozi din Pinyin), al cărui nume este diferit ca Laotse sau Laotze. Se spune că el s-a născut în jurul anului 604 î.Hr., dar există o îndoială că el a trăit vreodată cu adevărat. Aproape nimic despre el nu este cunoscut, nici măcar numele său real. Laotzu se traduce ca “cel bătrân” sau “Bătrânul Mare Maestru”. Se crede că Laotzu era deținătorul arhivei guvernamentale din statul vestic al Chinei, iar Confucius s-a consultat cu el.
La sfârșitul vieții sale, se spune că Laotzu s-a urcat pe un bivol de apă și s-a îndreptat spre vest spre ceea ce este acum Tibet, în căutarea singurătății ultimilor ani. Pe drum, i s-a cerut să lase în urmă o evidență a credințelor sale. Produsul a fost un volum subțire de numai 5000 de caractere, Tao Te Ching (Dao De Jing) sau Calea și puterea sa. Apoi a pornit călare pe bivol.
Este neîndoios faptul că Laotzu nu și-a propus vreodată ca filosofia sa să devină o religie. Chuangtze (Zhuangzi), care a trăit între 399-295 î.Hr., a continuat de unde a rămas Laotzu. Chuangtzu este considerat cel mai mare dintre toți scriitorii taoiști, iar a citi Cartea lui Chuangtzu este necesar pentru oricine încearcă să înțeleagă taoismul. Cu toate acestea, la fel ca Laotzu, Chuangtzu a fost un filosof și nu a dorit de fapt sa stabilescă o religie.
Credința pentru transformarea Taoismului într-o religie este în general dată Zhang Daoling, care a înființat în mod oficial Mișcarea Celestă a Maeștrilor în 143 î.Hr.
În centrul taoismului este conceptul de Dao. Dao nu poate fi perceput din cauza faptului că depășește sensul, gândurile și imaginația; poate fi cunoscut numai prin cuvinte mistice. Dao este calea universului, puterea conducătoare a naturii, ordinea din spatele vieții, spiritul care nu poate fi epuizat. Dao este modul în care oamenii ar trebui să-și ordoneze viața pentru a se păstra în armonie cu ordinea naturală a universului.
Doar așa cum au existat interpretări diferite ale “căii”, au existat și interpretări diferite ale De – puterea universului. Acest lucru a dus la evoluția celor trei forme distincte ale taoismului din China.
Taoismul s-a împărțit ulterior în două secțiuni: “Cultul nemuritorilor” și “Calea învățătorului ceresc”. Cultul nemuritorilor a oferit nemurirea prin meditație, exerciții fizice, alchimie și diverse alte tehnici. Calea învățătorului ceresc a susținut numeroși zei, ceremonii, sfinți, diete speciale pentru a prelungi viața și a oferi daruri spiritelor.
Odată cu trecerea timpului, taoismul a devenit din ce în ce mai cufundat în mijloace supranaturale, auto-mutilare, vrăjitorie, exorcism, averi, magie și ritualism. Taoșii au produs în cele din urmă o colecție de peste 1400 de scrieri enigmatice, cunoscute sub numele de Daozang.
Taoismul astăzi este mult îmbrățișat în Occident de New Age, parapsihologi și alții care oferă interpretări diferite a ceea ce au încercat cu adevărat Laotzu și Chuangtzu să ne spună.
Dintre cârțile în limba română care dezvoltă tema Daoismului, se remarcă:
- Dao – Calea ca o curgere de apă de Alan Watts
- Vorbe meșteșugite despre Dao de Zhuangzi
- Dao, Marele Luminator de Huai Nan Zi
========
Dao-ul ce poate fi exprimat
Nu-i Dao-ul etern neschimbat,
Numele-i ce poate fi numit
Nu-i numele etern denumit.
Nefiinţa
E numele originii Cerului şi Pământului,
Fiinţa
E numele mamei tuturor lucrurilor.
Deci din nefiinţa eternă
Misterele Dao-ului le poţi percepe;
Din fiinţa eternă
Marginile Dao-ului le poţi percepe .
Nefiinţa şi fiinţa
Provin din aceeaşi origine dar cu nume diferite.
Ambele pot fi numite mistere,
Ale misterului mistere,
Poartă a miriadelor de mistere.
Traducerea poemului în limba română: Xu Wende
Sursa articolului: www.chinafacttours.com
Dacă dorești să primești toate articolele și traducerile noastre, direct în inbox-ul tău, fără să te mai străduiești să le cauți… te invităm să te ABONEZI la noutăți.
